luni, 18 octombrie 2010

Tara lui Typha Voda - sau despre cam ce si cum se publica prin Romania (fie in reviste, fie sub alta forma)

Da, fratilor plesiotipici intru "stiinta" zoologica care esteti si "publicati". Pai, da, asta este tara in care orice rahat cu ochi se auto-intituleaza "zoolog", sau si mai rau, "sistematician", ori "zoogeograf" ori ceva de genu' asta, incepe sa scoata capul la suprafata si sa PUTA (pardon, sa publice), da, aceasta este tara lui Typha Voda.
Hai sa ne gandim cam care ar fi reteta perfecta pentru a crea un astfel de specimen...
1. Se ia un oarecare, de la elev / student vesel si pana la "doctor" in biologie / stiintele mediului, orice grad, nu conteaza;
2. Se adauga un grad nemasurat de auto-suficienta;
3. Unele cursuri extra-curriculare sunt absolut necesare, din care putem cita: nu-vreau-sa-invat-dar sunt-dispus/-a -sa-pup-cur, vai-doamna-profesoara-ce-bine-aratati-astazi, sunteti-soarele-meu, io-public-mult-deci-exist... si lista poate continua;
4. Se garniseste cu cat mai multe alte "calitati" gen: sale flexibile, limba catifelata, dorinta-de-autoafirmare, privire-languroasa-catre-superior etc.;
5. Se publica fie punandu-l pe sef / profesor / superior, daca nu pe primul, macar pe-al doilea loc;
6. Se face absolut orice spre a se trece numele propriu sub cat mai multe titluri, nu conteaza pozitia, numa' sa fim printre autori. Un "bun amic" de-al meu s-a enervat in asa hal ca nu l-am trecut ca autor la un articol la care nu pusese mana, incat nu m-a trecut nici el la un articol, la care totusi, facusem partea practica, in proportie de peste 50%. A preferat s-o treaca pe alta persoana in loc. Si mi-a si spus ceva de genu': "Din moment ce tu nu m-ai trecut, io de ce sa te trec?";
7. Se pupa cu atata daruire si patos curul responsabilului cu publicatul / sefului / profesorului, incat respectivu' capata unda verde la scris liste de specii, inventare necritice, "noi semnalari pentru fauna zonei (...) / tarii", distributii de taxoni sau influenta conditiilor X si Y asupra distributiei taxonului Z, acest tip de articole constituind marea masa a cam ce se publica la ora actuala in Romania in domeniul biologiei. Uneori i se poate incredinta chiar si o functie in cadrul publicatiei respective;
8. In tara noastra draga, referentii sunt atat de "anonimi" si "nu cunosc" atat de "deloc" pe cel care a scris articolul respectiv, incat orice "vorba buna" pusa de catre cine si la cine trebe poate sa dea preferinta unuia sau altuia, aruncand la cos lucrarea "indezirabilului".
Si ca sa nu se spuna ca ma exprim in necunostinta de cauza, sa lucram putin pe niste exemple, nu? ca sa nu se supere "Somitzatile Shtiintzifice" in cauza, o sa ma abtin sa scriu si nume, nu de alta, da' cred ca o sa fie de-ajuns ca sa se recunoasca daca citesc asta. Slaba speranta, da' macar imi fac datoria. Nu vreu a bora pe tastatura, iubitilor si mai ales iubitelor, care credeti ca faceti "shtiintza".
S-o luam sistematic, nu? ca doar toti am terminat - daca nu mastere sau doctorate - care implica sistematica (daca zic "taxonomie" s-ar putea sa puna oarescari probleme de pronuntie pentru unii/-ele) cel utin unele care implica domenii mai cunoscute, cum ar fi morfologia, genetica, ecologia, si mai ales biogeografia.
Exempli gratia:
1. Un oarecare, care avea intr-o buna zi status "Scriu ceva articol pentru Nature". Respectivul nu poseda pic de habar despre care ar fi diferenta intre corotip si areal. Si, dupa o discutie tandra, de aproximativ 2,5 minute in care nu numai ca i-am dat definitiile corecte pentru termenii in cauza, dar i-am si demonstrat fara putinta de tagada ca habar n-are de zoogoegrafie, cred mi-am luat brusc "ignore" pe lista - deoarece nu l-am mai vazut online de-atunci - nu c-a mi s-ar rupe de asta. Uau, ca sa vezi, respectivu' ii "numa'" referend stiintific si editor sef la vreo una - doua publicatii "de specialitate" din romania. Si da, ati ghicit, face parte dintre "tineretul" tarii, care "promite".
2. Este usor de crezut in Romania, cum, o semnalare noua de specii pentru fauna tarii sa treaca neobservata, ba chiar sa fie respinsa la o revista "de nivel international", pe scurt, ISI. Modul de lucru: se descopera intr-o colectie specimenul, se scrie articolul, se trimite spre evaluare. Urmeaza urmatorii pasi:
Unu. "N-ai un referent de specialitate pe care sa ni-l recomanzi?" Da, ai vostri nu era destul de buni?. Referentul (specialist de talie mondiala) isi da OK-ul.
Doi. Se tine articolul din Iunie-Iulie pana catre sfarsitul lui Septembrie.
Trei. Se suna si se spune la telefon "Vezi ca primesti mail zilele astea. Modifica si tu harta aia cu vest-palearcticu', eventual scoate-o pe aia cu Romania, ca exprima acelasi lucru.".
Patru. Se spune delicat: "Stii, modifica si trimite-l ca-l publicam la anu' ca numaru' de-amu iese prea repede, si nu mai avem timp sa-l dam la tipar". In schimb pentru altii, care publica "pe domeniul revistei" se pot scoate suplimente, tiparite separat. Asa ca, adios, amigos!
Cinci. Am aflat ulterior - sper sa NU fie adevarat / sa fie o "mancatorie" ieftina, iar daca ii, ce-am spus e bine spus - ca unul dintre referenti (Pe care-l si cunosc - l-am vazut o data sau de doua ori) a spus ca nu merita, ca-i praf, ceva de genul, in fine, ca nu-i pe specificul revistei si ca nu prezinta interes.
Sase (explicatiile): Revista, desi se intituleaza de "zoologie", publica majoritar sau aproape, articole pe o ramura a zoologiei. Desi prin nota respectiva (doua pagini) se clarifica o problema de zoogeografie - continuitatea mai mult decat probabila a unui areal precum si o semnalare noua pentru fauna tarii - nu era "pe domeniu". In Romania, daca un referent de specialitate din afara tarii isi da acordul, articolul poate fi trimis la cos de catre un referent roman, care, nici macar nu ii pe specialitate.
P.S.: Mi s-a mai fluturat si textul: "Se da preferinta celor care publica din afara". Frumos, nu?. Ii mai bun un articol scris de un bulgar sau de catre un turc decat unul al unui roman. Scuze, ale lor sunt "pe specificul revistei".
No, ase da!
3. O alta "somitate stiintifica" posteaza pe blog niste chestii "copy-paste", (unele si gresite, pe deasupra) apoi cand i se explica faptul ca se cunoaste ca sunt copy-paste, "iese", adica intra brusc pe "invisible". Apoi, cand totusi i se spune ca-i invizibila, persoana se oftica si declara ritos c-a dezactivat commenturile de la postare "ca sa nu-si dea parerea si altii ca tine". Ad litteram. Adica, toapa respectiva, care are impresia ca le stie pe toate, nu accepta si alte pareri, de fapt nici macar nu se injoseste sa se "coboare" pana la nivelul plebei din care face parte preopinentul.
Da, se poate.
4. Exista si "oameni de stiinta", bine-nteles, sefi de redactie, referenti, prin editorial-board-uri, cercetatori etc. care fac cartari de specii "pe habitate", adica: "e habitat de specia cutare, deci specia cutare exista in zona". Cu siguranta. Bai, (...) - nici n-am apelative, voi chiar nu cunoasteti diferenta dintre conceptele de "habitat potential" si "habitat real", pe baza carora se delimiteaza arealul? Ca asa, si io pot zice bine-mersi ca specia de clerid Denops albofasciatus Charpentier, 1825 traieste in toata tara, ca asa zice arealul, si ca are copacii pe care stau gandacii de-i haleste peste tot in tarisoara noastra. Plus ca la literatura de specialitate se da un areal de genul:



iar pana acum a fost semnalata (in literatura de specialitate cu albastru, iar cu negru din colectiile studiate de catre subsemnatul pana la ora actuala) din atatea localitati:



Deci, daca merg in orice loc din Romania, pot afirma ca acolo traieste specia respectiva, nu?
Geniilor!!!! Mai ales ca unii va mai dati si "geografi", ca sa nu zic cu articolele proclitice (ce-or fi alea???) "bio-" sau cu "zoo-" in fata termenului.
Era un cantecel: "Hai sa emigram cu totii in America". Asa este.

Hai ca ma duc sa cartez vreo doua areale din masina (ca sa nu zic avion), poate mai dau o specie noua pentru fauna tarii, pe care o sa am grija s-o public cat mai repede, corect, ISI si, mai ales, in Romania.

Nu va salut,
Dani

duminică, 10 octombrie 2010

10.10.10

Salve.

Intrucat azi ii o data asa, mai speciala, m-am gandit ca n-ar strica sa mai scriu ceva pe-acilea, nu de alta, da' de ce nu.
Am vazut pe Yahoo niste chestii cum ca ce semnifica astia trei de zece. Nu prea am idei, afara de trei de 10, da' hai sa ma gandesc.
1. In primu' si-n primu' rand, imi aduc aminte de-un 1 ianuarie din 2001. Misto de scris ca data, deoarece pana sa se schimbe prefixu' secolului scriam 1.1.1XXX. Dupa ce s-a schimbat "initiala" anului din 1 in 2, m-am simtit iara "special" si "revenit-la-normal" cand a fost 01.01.01. So, back to the normal, dar numa' pana in 2012, ca doara anu' are numa' 12 luni mari si late.
2.Era si ziua de nume a lu' taica-meu, intrucat il chema Vasile.
3. Trei note de 10 luate la rand. Nu cred c-au fost foaaaarte multe zilele mele de-nvatatura (sau lunile, sau anii) in care-am luat trei de zece unu' dupa altu'. Cu siguranta in semestru'ntai din clasa-ntai si la master. Or mai fi si altele, da' nu-mi amintesc.
4. Un raport molar, sau un amestec de solventi, scris mai stiintific decat 1:1:1. Am folosit asta cand ma mai jucam de-a cromatografia pe strat subtire la ICECHIM, prin timpu' scolii, apoi la faculta, la Metode de separare - curs d-ala de 4 ore de la 9 dimineata, si laborator apoi pan' la 10 - 11 (chiar) noaptea, miercuri, joi si vineri, timp de 2 luni, in anul 4.
5. O luna frumoasa din anul asta. 5 (din 7) zile scoala de vara de la Sinaia, apoi 14 zile scoala de vara din Madeira, si, nu in ultimul rand, 11 zile in Muntii Rodnei.
6. Un cocktail superb, numit "Poncha", madeirez, of course: 10 parti aguardente (rom alb), 10 parti sirop de trestie-de-zahar, cu ceva miere pentru aroma, si 10 parti suc de portocala, cu ceva lamaie si maracuja, pentru aroma. (da, stiu ca puteam sa scriu in treimi, da' de ce sa stric armonia postarii?).
Si amu', intrucat ieri mi-or venit mai multe idei, o sa sar de 10 chestii enumerate anterior, care or sa fie mai multe... nu stiu fix cate...de fapt, cred c-or sa fie mai mult de 10 per fiecare...
Deci sa-ncepem:
7. 10 (sau mai multi) compozitori preferati - Mozart, Chopin, Vivaldi, Bach, Haendel, Grieg, Schumann, Dvorak, Mussorgsky, Pagannini
8. 10 (sau mai multe) piese simfonice preferate: Concertele de pianoforte si orchestra de Mozart: 1, 2, 3, 4, 5, 9, 12, 20, 21, Concertul pentru pianoforte si orchestra nr. 1 de Grieg, Concertele lui Vivaldi (aproape toate), Concertele de vioara si orchestra de Pagannini nr. 1 si 5, Concertul pentru pianoforte si orchestra nr. 1 de Schumann, plus multe, multe altele, si pentru instrumente de suflat (mai ales Mozart si Vivaldi), Concertele pentru pianoforte si orchestra plus tot ce-a mai compus Chopin
9. 10 (sau mai multe opere) - Rigoletto, Carmen, Il barbiere di Siviglia, La nozze di Figaro, Les contes de Hofmann, Aida, Der wonderflute, Turandot, Tosca, Tristan und Isolde
10. 10 (sau mai multe carti) - Un veac de singuratate, A trai pentru a-ti povesti viata, (Marquez), Alexis Zorba (Kazantzakis), Spuma zilelor (Vian), Flori pentru Algernon (?), Ciberiada (Lem), Aici sunt tigri (Bradbury), Ratacirile micutei nesabuite (Vargas-LLosa),
11. 10 (sau mai multi oameni dragi) - Carmen, Cristi, Cristi, Alex, Ana-Maria, Aura, Dragos, Gaius, Geta, Ionut, Laur, Laura, Lotus-Elena, Mihaela, Mihai, Paul, Petre, Sanda, precum si multi, multi altii, pe care nu i-am trecut amu, din pura uituceala
12. 10 (sau mai multi) oameni care mi-au influentat viata "stiintifica" - Aura, Carmen, Calin, Cristina, Geta, Florisanda, Laurentiu, Lotus-Elena, Mihai, Oana, Sanda
13. 10 (sau mai multi) oameni de stiinta, trecuti sau prezenti, care mia-u influentat modul de a gandi biologia - Carmen, Carollus, Charles, Grigore, Ernst, Judith, Petru-Mihai, Roland, Theodor, Weston, precum si multi, multi altii
14. 10 (sau mai multi "oameni") care m-au tras in jos - si de la care am invatat ca "tot ceea ce nu ma doboara, ma face mai puternic". Intrucat nu vreau sa manjesc o enumerare de lucruri frumoase, nu-i voi pomeni, nici macar cu initialele, desi, paradoxal, le multumesc macar si pentru faptul ca m-au invatat ca nu toata lumea este asa cum pare pe dinafara, si ca nu e bine sa acorzi prea multa incredere prea multora, si, de ce nu, pentru ca, refuzandu-mi niste "oportunitati", au lasat cale libera unor adevarate oportunitati
15. 10... nu mai stiu amu... ma gandesc, si poate c-o sa mai revin la acest subiect, intr-una din postarile viitoare

Auguri,

Dani