Cui nu-l cunoaste (inca) pe nea Wolfi (Wolfgang Amadeus Mozart, pentru neofiti, da’ mi se pare mai misto sa-l apelez diminutivat-prietenesc), ii recomand cu caldura sa-i asculte al sau concert pentru doua pianoforte si orchestra in Re major No. 10 opus KW 365. O interpretare excelenta au avut Clara Haskil cu Geza Anda sub bagheta lui Galliera. O alta interpretare, la fel de frumoasa – asta e si filmata - e cea a lui Ashkenazy impreuna cu Barenboim (Care si dirijeaza, nota bene!).
Pe cand prima este mai delicata, mai “piano” – datorita Clarei Haskil, renumita pentru evidentierea finetii tipic mozartiene, de portelan filigranat, a doua este mai ritmata, mai “vivace”, si, pe alocuri chiar intempestiva, datorita lui Barenboim. Aceasta din urma este interesanta si pentru faptul ca acesta, (si) dirijor fiind, a “vazut” altfel piesa (deci “doi-la-pret-de-unul”).
Ambele mai pot fi gasite (inca) pe youtube. Nu mai cautati altele ca nu se ridica la valoarea astora doua. Poate, cu exceptia unei interpretari de-a lui Chick Korea. O tar’ cam sincopat la capitolul tehnica, dar, meritoriu efortul.
Merge perfect ascultat dimineata (nu seara, cand esti obosit). De fapt, cred ca merge ascultat oricand, dar, oricum, eu zic ca-i de preferat la casti, ceva mai tare, sau cu o haita de boxe bune.
Deci... o ceasca de cafea / ceai, o tigara (cui ii place), asezati-va comod, dati drumul piesei sa curga, si... bucurati-va auzul si sufletul. Sa aveti o zi minunata !!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu